Politica te prinde, dar nu te mușcă!
Toți ne întrebăm care vor fi schimbările aduse de rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și din acest motiv vom avea mai multe articole pe această temă curând!
Un subiect complex de discuție.
Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, în perioada 27-28 noiembrie o vizită oficială în Franța, cu prilejul inaugurării Sezonului cultural România-Franța.
Evenimentul are loc loc într-un an cu multiple semnificații: 10 ani de la semnarea Declarației de Parteneriat Strategic, precum și celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Potrivit Administrației Prezidențiale, marți, 27 noiembrie, la Domul Invalizilor, preşedintele României va participa la Concertul dedicat comemorării celor căzuți în Primul Război Mondial și va vizita expoziția „A l’Est, la guerre sans fin – 1918 – 1923”, care cuprinde o serie de lucrări consacrate României și misiunii Generalului Berthelot.
De asemenea, cu această ocazie va fi lansat și timbrul comun cu efigia Generalului Berthelot, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri.
Lansarea Sezonului România-Franța va avea loc la Centrul Național de Artă și Cultură Georges Pompidou, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a președintelui Franței Emmanuel Macron.
Președintele României participă la Paris la evenimente dedicate Centenarului Armistițiului
Cei doi președinți vor vizita Atelierul Brâncuși, expoziția consacrată iei în opera pictorilor Matisse și Pallady, precum și expozițiile Gherasim Luca, Mihail Olos, Andrei Cădere și Adrian Ghenie, care deschid la Centrul Beaubourg un sezon de artă contemporană românească.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis și președintele Emmanuel Macron vor purta convorbiri oficiale la Palatul Élysée, care vor viza confirmarea caracterului special al relației bilaterale, aprofundarea Parteneriatului Strategic, consolidarea cooperării economice și rolului comunității românești din Franța. Totodată, va avea loc un schimb de opinii pe temele de actualitate ale agendei UE, inclusiv în contextul pregătirii exercitării Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, respectiv agendei internaționale și de securitate.
Miercuri, 28 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis va avea, la sediul Ambasadei României la Paris, o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa.
Organizarea Sezonului România-Franța a fost convenită în cadrul întâlnirii care a avut loc la Paris, în data de 10 februarie 2015, între președintele României și președintele Republicii Franceze. Sezonul România-Franța este cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral, urmând a se desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019.
Sezonul cultural va propune publicului manifestări culturale, dar şi evenimente din domeniul educaţiei şi inovării, economiei şi antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi cooperării între colectivităţile locale.
Sursa: Pro TV
Luni, Parlamentul României a votat învestirea guvernului Ludovic Orban. Fără sprijinul unor parlamentari de la cele două partide care au anunţat că boicotează şedinţa- PSD şi Pro România- nu ar fi fost posibilă obţinerea numărului necesar pentru învestire, 233. Au fost 240 de voturi pentru.
Au votat pentru învestire parlamentarii PNL, USR, ALDE, UDMR, minorităţi. Ludovic Orban a vorbit, într-un discurs important înainte de votulul privind Guvernul PNL, despre planurile pe care le are alături de miniștrii săi. Liderul liberal spune că în urma învestirii va sta la guvernare cel mult un an, iar programul de guvernare a fost conceput ținând cont de aceste detalii.
„Acest guvern are un mandat limitat: durata maximă este de un an de zile și tot ce am inclus în programul de guvernare pleacă de la această constrângere. La ora actuală, foarte multe instituții riscă să-și lase angajații fără salarii. E fundamentală adoptarea unei OUG de rectificare bugetară, care să permită plățile vitale în toate instituțiile. Situația pregătirii pentru iarnă este dezastruoasă. Stăm extrem de prost cu stocurile energetice. România a rămas ultima țară care trebuie să nominalizeze comisarul european. Trebuie adoptată legea bugetului de stat pentru anul viitor. O altă urgență care poate fi rezolvată de Parlament, dar un guvern legitim poate rezolva acest lucru: pensionarea anticipată a magistraților. Dacă nu se amână sau abrogă acest termen, justiția va fi blocată complet. Doar un Guvern învestit de Parlament, doar un guvern legitim poate rezolva problema conducerii parchetelor. Toate parchetele sunt conduse de interimari și care în mod evident nu pot să aplice politica pe care o urmează în domeniul penal statul român. O prioritate este adoptarea măsurilor pentru evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene. Riscăm să pierdem 600 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor 3,2 miliarde de euro, mai ales din cauza că pe POIM nu s-a semnat aproape niciun contract din marile proiecte”, a declarat Ludovic Orban.
Componența Guvernului Orban:
Prim-ministru – Ludovic Orban
Vicepremier – Raluca Turcan
Ministerul Educației și Cercetării – Monica Anisie (președinta PNL Sector 2, profesoară de liceu, secretar de stat în Guvernul Cioloș)
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Virgil Popescu (deputat PNL, inginer)
Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu (consilier prezidențial, diplomat de carieră)
Ministerul Apărării – Nicolae Ciucă (general, șeful Statului Major al Apărării)
Ministerul Muncii – Violeta Alexandru (președinta PNL București, ministru pentru Dialog Social în Guvernul Cioloș)
Ministerul Dezvoltării Regionale – Ion Ștefan (deputat PNL, inginer electromecanic)
Ministerul Mediului – Costel Alexe (președintele PNL Iași, doctor în climatologie și meteorologie)
Ministerul Infrastructurii (Transporturi + Comunicații) – Lucian Bode (deputat PNL, ministru al Economiei în Guvernul Ungureanu)
Ministerul Finanțelor Publice – Florin Cîțu (liderul senatorilor PNL, finanțist)
Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (deputat PNL, fost ministru al Justiției în guvernele Tăriceanu și Boc)
Ministerul Agriculturii – Adrian Oros (deputat PNL, doctor în medicină veterinară)
Ministerul Sănătății – Victor Costache (șeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică la Spitalul European Polisano din Sibiu)
Ministerul Afacerilor Interne – Marcel Vela (senator PNL, absolvent de studii politehnice și juridice)
Ministerul Fondurilor Europene – Marcel Boloș (directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest)
Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu (deputat PNL, jurnalist și actor)
Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe (deputat PNL, fost purtător de cuvânt al partidului)
În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la 9 mai 2019, va avea loc, la Sibiu, Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.
Evenimentul se va desfășura în clădirea Primăriei Municipiului Sibiu.
Summit-ul informal va fi găzduit de Klaus Werner Iohannis, președintele României, statul care deține în prezent Președinția Consiliului Uniunii Europene. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea.
La Summitul informal de la Sibiu vor participa șefi de stat sau de guvern din statele membre UE, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
PROGRAM MEDIA PRELIMINAR:
Joi, 9 mai 2019 – Sibiu
11.45 – 12.30 Doorstep – Sosirea șefilor de stat sau de guvern (oportunități foto/video pentru media acreditată)
Locație – Piața Mare
11.45 – 12.30 Handshake (Pool 1) – Primirea de către președintele României, Klaus Werner Iohannis, a șefilor de stat sau de guvern
Oportunități foto/video pentru media acreditată
Locație – Primăria Municipiului Sibiu
12.30 Tour-de-table (Pool 2) – Sesiunea plenară a șefilor de stat sau de guvern
Oportunități foto/video pentru media acreditată la Pool 2
Locație – Primăria Municipiului Sibiu
13.15 Fotografie de familie (Pool 3)
Oportunități foto/video pentru media acreditată la Pool 3
Locație – Piața Mare
13.30 Dejun de lucru al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană
Oportunități de imagine exclusiv pentru broadcaster și fotografii oficiali
18.00 Conferință de presă
Participă:
Recep Erdogan cere ca NATO să declare public că etnicii kurzi împotriva cărora Turcia luptă în Siria sunt teroriști, dar membrii Alianței nu sunt de acord cu acest lucru.
Luna trecută, președintele Franței a iritat câteva țări membre, declarând că NATO este „în moarte cerebrală”.
Premierul britanic intenționează să facă apel la unitatea NATO la summit-ul NATO. În calitate de gazdă a reuniunii de două zile a Alianței, este de așteptat ca Boris Johnson să sublinieze cât de important este ca NATO să rămână unită, vorbind despre „piatra de hotar a securității euro-atlantice” care „ține în siguranță un miliard de oameni”, a spus purtătorul său de cuvânt.
Tensiunile în NATO au crescut de la momentul alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, acesta plângându-se în continuu de faptul că țările europene nu contribuie financiar la alianță.
Summit-ul de la Londra are loc chiar în timp ce Trump se confruntă cu procedura de demitere dar este implicat și în campania pentru re-alegere de anul viitor. În același timp, în Marea Britanie au loc alegerile generale chiar săptămâna viitoare, în mijlocul complicatului proces Brexit.
Înainte de a pleca de la Ankara către Londra, Erdogan a spus că Turcia nu va aproba planul de apărare pentru Polonia, Lituania, Letonia și Estonia în eventualitatea că Rusia le va ataca, dacă NATO nu va declara milițiile kurde drept teroriste.
„Dacă prietenii noștri din NATO nu vor spune că sunt teroriști cei pe care noi îi considerăm teroriști, ne vom opune la fiecare proiect care va fi discutat acolo (la summit)”, a spus Erdogan. Intervenția militară a Turciei împotriva kurzilor din nordul Siriei a adâncit ruptura dintre regimul lui Erdogan și membrii NATO, mai ales că a avut loc ca urmare a controversatei retrageri a armatei SUA și abandonarea kurzilor, fără consultarea aliaților.
Într-un interviu de luna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris NATO ca fiind „în moarte cerebrală”, subliniind slăbirea angajamentului SUA față de Alianță.
În replică, vinerea trecută, Erdogan l-a atacat pe Macron, spunând că acesta se află „în moarte cerebrală”. Erdogan l-a acuzat pe președintele Franței de o „superficială înțelegere a terorismului”.
Atât Macron și Erdogan vor participa la summit-ul găzduit de Boris Johnson și care începe marți, în Downing Street 10.
Înainte de reuniune, Trump l-a calificat pe Macron drept „foarte foarte obraznic”, și a spus că „nu poți să faci astfel de afirmații despre NATO, e lipsit de respect”.
Trump a sosit luni în Marea Britanie, petru a participa la recepția găzduită de Regina Elisabeta la Palatul Buckingham marți seara. Trump are avea întâlniri bilaterale cu liderii Franței și Germaniei, și cu secretarul general al NATO.
Turcia se poziționează ca o problemă majoră a NATO, o problemă care dacă nu va fi rezolvată, va pune la încercare rezistența Alianței.
Erdogan ține practic ostatic planul de intervenție rapidă în zona Baltică, plan care trebuie să fie aprobat de toate cele 29 de țări membre. La acest lucru se adaugă intervenția unilaterală a Turciei în Siria, cearta lui Erdogan cu Macron pe tema kurzilor, achiziționarea de către Turcia a unui sistem militar aerian din Rusia – un fapt neobișnuit pentru un membru cheie al NATO – toate acestea fiind semnele unei apropiate crize între Ankara și alianța nord atlantică.
Un alt motiv de ceartă în interiorul alianței este diferența între contribuțiile financiare ale fiecărei țări. NATO estimează că în 2019 sunt 8 țări care ating țința de cheltuieli militare de 2% din PIB.
Secretarul general al NATO a declarat, marți, că din 2016, de când Trump a fost ales, până în 2020, aliații europeni și Canada vor fi investit cu 130 de miliarde de dolari în achiziții militare.
Este posibil ca la acest summit să se discute și perspectiva lansării unui proces de reflecție asupra viitorului NATO, temă care a fost abordată la reuniunea miniștrilor aliați de externe din 20 noiembrie 2019, context în care s-au vehiculat câteva variante de dezvoltare a inițiativei, propuse de Franța.
În acest moment nu există consens cu privire la declanșarea unui astfel de proces.
În cazul în care aliații vor fi de acord asupra lansării unui astfel de proces, viziunea secretarului general al NATO – care trebuie la rândul său acceptată de aliați – este în sensul unui proces aflat sub controlul său, care să aibă ca obiective principale întărirea rolului NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților șiconsolidarea rolului NATO ca actor politic în abordarea provocărilor actuale și viitoare la adresa securității Alianței.
Ar urma să fie desemnat unui grup de experți din statele aliate, care să pregătească, sub coordonarea instituțională a secretarului general NATO, un set de propuneri pentru întărirea dimensiunii politice a Alianței Nord-Atlantice. Procesul nu va aborda dimensiunea militară a adaptării NATO, deja acoperită de măsurile agreate în curs de implementare.
(Editor A.D.)
Guvernul Dancila a picat dupa ce motiunea de cenzura depusa de Opozitie a fost votata joi in Parlament. S-au inregistrat 238 de voturi pentru, 4 impotriva si 0 abtineri. Pentru ca motiunea sa treaca era nevoie de 233 de voturi pentru.
Un an si aproape 9 luni – atat a rezistat Viorica Dancila in scaunul de premier, cu toate ca in momentul in care a fost numita foarte multe voci spuneau ca va pleca mult mai repede.
Viorica Dancila a fost investita in functia de premier in 29 ianuarie 2018, dupa demisia lui Mihai Tudose.
Dupa anuntarea rezultatului, Dancila a spus ca pentru ea si pentru guvern acest lucru „nu este o problema”, chiar daca „au fost si colegi din PSD care au tradat”, si i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis sa numeasca un premier „cat mai repede, daca ar putea si azi”.
In ceea ce priveste Opozitia, Ludovic Orban a confirmat ca el este cel care va fi propus premier si a anuntat ca vineri se va intruni BPN al partidului pentru a stabili strategia pe care o vor avea in perioada urmatoare.
La randul sau, presedintele USR, Dan Barna, considera ca in acest moment cea mai potrivita solutie o reprezinta alegerile anticipate.
Urmeaza acum ca presedintele Klaus Iohannis sa cheme partidele la consultari pentru desemnarea unei noi propuneri de premier, care se va prezenta cu un nou Cabinet in Parlament, pentru a primi votul senatorilor si deputatilor.
Ziare.com v-a prezentat, in format LIVE TEXT, cele mai importante momente si declaratii din Parlament
15:01 – Premierul Viorica Dancila a declarat, joi, dupa ce motiunea de cenzura a trecut si guvernul sau a cazut prin vot in Parlament, ca pentru ea si pentru Guvern acest lucru „nu este o problema”, chiar daca „au fost si colegi din PSD care au tradat”, si i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis sa numeasca un premier „cat mai repede, daca ar putea si azi”.
14:58 – Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, s-a oprit sa stea putin de vorba cu jurnalistii, cu zambetul pe buze. A fost insa foarte scurt in declaratii: „Cine vrea sa guverneze si are majoritatea sa guverneze, foarte bine! Pot sa plec?”.
Trump și Kim au convenit să reia discuțiile bilaterale, iar în săptămânile viitoare vor fi create grupuri de lucru de ambele părți. Echipa americană va fi construită de secretarul de Stat, Mike Pompeo. SUA doresc denuclearizarea totală a Coreei de Nord. În plus, SUA și Coreea de Sud doresc încheierea unui tratat oficial de pace în peninsula Coreeană, între cele două țări existând doar un armistițiu, deși conflictul militar este demult încheiat. Trump nu a precizat despre ce vor discuta la început grupurile de lucru, dar a spus clar că sancțiunile ample împotriva Phenianului rămân în vigoare. La întâlnirea de la Panmunjom, Trump l-a invitat pe Kim la Washington.
Kim: Gestul lui Trump, un „act foarte curajos”
Trump a subliniat de mai multe ori că are o relație personală bună cu Kim. „Ne-am plăcut reciproc din prima zi”, a spus președintele american. Și Kim a descris relația sa cu Trump drept „excelentă”. La revederea celor doi, Kim i-a spus președintelui american că se bucură să-l vadă din nou. Nu s-a așteptat vreodată să se întâlnească cu el tocmai în acel loc, a adăugat Kim. Reuniunea ar avea „o mare însemnătate pentru pace”, a declarat Kim. „Vom lăsa trecutul în urmă și vom privi în viitor”, a arătat liderul comunist. Venirea lui Trump la această întâlnire ar fi fost un „act foarte curajos”.
Care ar putea fi semnificația anunțatei mutări a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim? Tocmai pentru că a fost făcut – deloc întîmplător – chiar de președintele Camerei Deputaților, care a dorit să dovedească odată în plus unde se află adevăratul centru de putere și că un nou regim a fost instalat la București, acest anunț privește în mai mare măsură politica internă românească decît relații internaționale. Arătînd, prin asumarea acestei măsuri, că nu președintele sau prim-ministra conduc țara, Liviu Dragnea a făcut cunoscute nu numai obiectivele personale privind politică internă pe termen scurt și mediu („reforma“ sistemului și limitarea independenței Justiției, preluarea controlului Serviciilor Secrete, o nouă orientare a politicii externe, anihilarea politică a președintelui Iohannis în vederea cîștigării președinției dacă se poate chiar din 2018), ci și mijloacele pe care le va folosi în atingerea acestora. Iar sensul indicat, care precizează și mai bine tendința iliberală și antieuropeană a noului regim, vizează transformarea radicală a sistemului politic românesc mizînd pe sprijinul direct și interesat al unor grupări neoprotestante și ultraconservatoare din SUA, care par a avea o influență importantă asupra administrației Trump.
Păstrînd proporțiile, Liviu Dragnea a reluat scenariul deja folosit în decembrie trecut de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, cînd a anunțat decizia de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului și de a muta ambasada la Ierusalim. Or, această decizie a fost justificată în primul rînd de motive de politică internă americană care privesc alegerile de la mijlocul mandatului, ce vor avea loc pe 6 noiembrie anul acesta.
Aflat mai tot timpul în defensivă, cu un prim an de mandat mai mult decît controversat, cel mai nepopular președinte din istoria SUA a urmărit să-și consolideze pozițiile în fața susținătorilor săi, astfel încît tabăra sa să nu sufere un dezastru la alegerile din noiembrie. La fel, în cazul României, viitoarele alegeri, în special cele prezidențiale, ar trebui să găsească nu atît PSD‑ul, cît pe Liviu Dragnea pe poziții de forță. Președintele PSD este grăbit, căci, în cazul unei victorii – anunțate de sondaje, dar încă ipotetice – a democraților la alegerile din noiembrie în ambele camere ale Congresului american, sprijinul pe care a mizat de la început, încă de la prezența sa la inaugurarea mandatului președintelui Trump, riscă să se reducă dramatic.
În ceea ce-l privește pe președintele Donald Trump, scandalurile repetate în care a fost implicat de la începutul mandatului său, dar mai ales investigația condusă de Robert Muller l‑au obligat să încerce, la sfîrșitul anului trecut, o diversiune prin care să distragă atenția opiniei publice americane de la problemele sale, dar și să creeze o nouă dinamică ofensivă pe frontul politic intern. După patru luni, se poate observa că această strategie nu a adus nici o modificare semnificativă a percepției publice asupra președintelui Trump. Dar logica electoralistă în care se află președintele american urmărește, ca și la alegerile prezidențiale din 2016, să demonstreze unui anume electorat, iar în cazul mutării ambasadei SUA la Ierusalim, adepților cultelor neoprotestante, că le respectă opțiunile. Or, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, 81% dintre americanii albi de confesiune evanghelistă au votat pentru Donald Trump, iar pentru acest electorat atașat miturilor fondatoare ale Americii ca „pămînt promis“, problema Israelului se pune în termeni mesianici. Pentru aceștia, Statul Israel ar face parte din profeția biblică, iar a doua venire a lui Iisus ar trebui să se petreacă într-un Ierusalim israelian. În orice caz, problema mutării ambasadei SUA la Ierusalim nu a avut nici o relevanță pentru alegătorii evrei americani, cîtă vreme aceștia au votat într-o proporție covîrșitoare (76%) pentru Hillary Clinton. Iar sondajele arată că lucrurile nu s-au schimbat între timp.
Dacă în SUA a existat o promisiune electorală, în schimb, în România nu există nici o astfel de promisiune nici în programul electoral din 2016, nici în cele trei programe de guvernare ale PSD. Din contră, la pagina 216 a ultimului program de guvernare, cel din ianuarie 2918, se vorbește despre o politică externă care „va fi marcată de continuitate și predictibilitate“. Și atunci, de ce ar fi plasată România pe contrasens în raport cu politica externă a UE?
Poate pentru că atingerea țintelor personale ale președintelui Camerei Deputaților ține de schimbarea poziției oficialilor americani în privința luptei anticorupție, a DNA și a statului de drept. Înaintea cîștigării alegerilor prezidențiale – care ar putea avea loc chiar anul aceasta dacă strategia suspendării și revocării președintelui Iohannis va putea fi pusă în ecuație odată cu referendumul pentru „familia tradițională“ –, Liviu Dragnea este interesat să se asigure că situația nu va degenera pe frontul extern. Dacă, în privința Europei de Vest și a Comisei Europene, bătălia de influență pare să fi fost pierdută, în schimb mutarea ambasadei la Ierusalim ar putea viza schimbarea poziției SUA. Departe de a fi o concesie făcută anumitor grupări politice și ideologice din Israel, așa cum apreciază unii, tema mutării ambasadei României la Ierusalim ar putea fi o nouă deschidere a lui Liviu Dragnea către prioritățile neoprotestanților autohtoni, care au devenit deja foarte influenți în politica românească.
Ca să dovedească, parcă, lipsa de coerență ideologică și orientarea iliberală a politicilor pe care le inspiră, în încercarea de a justifica intrarea pe contrasens a politicii externe, Liviu Dragnea a ajuns să frizeze antisemitismul, sugerînd că mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim ar fi de dorit pentru că evreii ar avea controlul asupra politicii americane. În același timp, prin asumarea unor poziții de politică externă ce revin constituțional executivului – fiind vorba despre atribuții partajate de președinte cu guvernul –, Liviu Dragnea a încălcat flagrant principiul separării puterilor în Stat.
Privind derularea evenimentelor de mai bine de un an, devine evident că nu asistăm la simple accidente de parcurs sau la improvizații mai mult sau mai puțin electoraliste, ci la o strategie care urmărește scoaterea Românei din zona de influență a liberalismului european și plasarea ei pe orbita puterilor iliberale.
SURSE: https://www.observatorcultural.ro/articol/sens-si-contrasens/
Klaus Iohannis va fi președintele României pentru următorii cinci ani, fiind ales de români cu 66,5 % dintre voturi.
”România a câștigat! România modernă, România europeană, România normală a câștigat azi! Românii au fost eroii zilei de azi. Au mers în număr impresionant să voteze și acesta este cel mai important câștig în ziua de azi. O mențiune specială pentru românii din Diaspora, care au mers în număr extroardinar de mare la vot. Este o victorie importantă! Cea mai categorică victorie obținută vreodată împotriva PSD-ului. Primesc această victorie cu bucurie, cu mulțumire, cu modestie și cu încredere în România. Vă promit azi, aici, în această seară, că voi fi președintele tuturor românilor. Și președintele celor care m-au votat, și președintele celor care nu m-au votat. Voi fi și președintele românilor care nu au votat deloc, cu speranța că data viitoare vor merge totuși la vot!”, a spus Iohannis, imediat după aflarea Exit Pollului de la ora 21:00
Alegerea reprezintă desemnarea prin vot direct sau prin votul electorilor a persoanelor destinate a ocupa o funcție politică.
Alegerea este un concept aristocratic, deoarece vizează desemnarea „celui mai bun” (aristo).
Deși democrația poate (chiar ar trebui) să funcționeze fără alegeri, doar prin tragere la sorți sau decizia unanimă sau majoritară a întregului popor, în general, alegerile sunt considerate a fi principiul de bază al acestei forme de guvernământ.
Acest mod de desemnare este folosit în numeroase organiizații pentru a desemna persoanele responsabile: în consilii de administrație, localități, asociații, partide politice, cler, (conclavul reunit pentru desemnarea Papei, capitulul care desemnează abatul), etc.
Se recurge la alegeri și în cadrul întreprinderilor pentru desemnarea reprezentanților personalului (alegeri profesionale).
Exemple de alegeri sunt alegerile prezidențiale din România din 2004 (câștigate de Traian Băsescu), alegeri prezidențiale din Madagascar sau alegerile europene desfășurate simultan în 25 de țări pentru alegerea reprezentanților cetățenilor europeni în Parlamentul European.
SURSE: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegere
Ai un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
